Martic, condamnarea greşită

12 06 2007

Milan Martic, preşedintele temporarei Republici Sârbe a Krajinei, a fost condamnat la 35 de ani de închisoare pentru atrocităţi comise împotriva croaţilor.

Partea neascultată a poveştii?

Franjo Tudjman & Slobodan Milosevic (oricum, morţi, între timp, pentru a mai face lumină şi a trage după ei încă o serie de bolnavi care au condus lumea acum un deceniu) bătuseră palma, urmând să încheie orice fel de pace înainte ca Statele Unite să ordone adunarea la Dayton, pentru Pax Americana.

Orice preţ a însemnat lăsarea în plata Domnului a câtorva zeci de mii de civili sârbi, într-o enclavă – Krajina Kninului – asediată, din toate părţile, de armata croată şi de corpul 5 al armatei bosniace. Operaţiunea Oluja, demarată în dimineaţa zilei de 4 august 1995, a dezlănţuit furia militarilor şi, mai ales, a paramilitarilor ce operau pe lângă cele două armate regulate. Greu de dovedit – şi atunci, şi astăzi – dacă luptătorii înarmaţi (Crne Mambe, de exemplu) au scăpat de sub controlul comandanţilor sau făcea parte din punerea în scenă, ca, totuşi, să nu bată la ochi negoţul cu suflete făcut la nivel înalt.

Hint de martor ocular: remorcile de tractoare şi căruţele cu babe, Zastave şi porci se retrăgeau mult mai repede decât „puteau” avansa blindatele Zagrebului.

Cert e că civilii sârbi, puşi pe fugă în căruţe şi de multe ori ajunşi din urmă, au plătit – de multe ori cu viaţa – pentru ravagiile pe care nu ei le comiseseră, ci Tigrii (Српска добровољачка гарда) filo-partizanului Arkan (urmaşii rezistenţei antinaziste comuniste condusă de Tito) sau Vulturii pro-cetnicului Vojislav Seselj (descendeţi-moştenitori ai armatei regaliste), aduşi de la Belgrad (îmbătaţi, drogaţi, mutaţi în creierul nopţii dintr-un loc într-altul) să comită, în Bosnia şi Croaţia, operaţiunile pe care Југословенска народна армија (armata federală regulată) nu le putea executa din cauza unor protocoale militare internaţionale.

Paranteză: am cunoscut, lângă Beli Manastir, un croat care povestea că la amiază lupta cu sârbii lângă Vukovar pentru ca spre seară să se injecteze cu anabolizante înainte de a-şi schimba hainele şi a pleca, 70 de kilometri mai la sud-vest, să lupte, lângă Brod (Slavonski, Bosnanski, Srpski – trei oraşe într-unul singur, de fapt, despărţite de o apă), împotriva brigăzilor musulmane.

Paranteză închisă. Revenind la Haga:

Milan Martic trebuia, de fapt, judecat şi condamnat de către sârbii din Krajina – pentru izbeliştea în care i-a lăsat, în Croaţia, în ghearele unui inamic setos de răzbunare, pe bătrâni, pe femei şi pe copii, după ce Milosevic & Tudjman (şi-or fi trăind veşnicia în acelaşi cazan cu smoală?) au bătut palma pentru a intra, ca viitori garanţi, Pax Americana de la Dayton, luaţi în braţe de Bill Clinton & co.

Anunțuri

Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: