Raluca…

25 04 2007

Daca:

– macar o data in viata ati fost izgoniti de indivizi mediocri si cat se poate de yes-men instalati in posturi pe care se tem ca le vor piarde;

– macar o data in viata v’a ras in nas pila sefului sau ati simtit’o invartind cutitul pe la spatele vostru;

– macar o data in viata ati plecat de la un ghiseu scarbit si cu problema nerezolvata;

– macar o data in viata vi s’a spus ca nu e cazul sa insistati pentru ca sunt alte interese in fata carora dreptul dumneavoastra legitim e insignifiant;

– macar o data in viata ati fost privit cu suspiciune atunci cand ati facut o propunere;

– macar o data in viata ati avut parte de superiori care au facut rabat la respectul fata de persoana voastra;

– macar o data in viata ati facut munca mai multor posturi numai pentru ca angajatorului sa’i fie profitul mai mare, fara ca, macar, sa va recompenseze ca atare cu mai mult decat un avertisment de genul mai stau o suta ca tine in fata usii;

– macar o data in viata ati fost ignorat pentru ca nu erati ruda cui trebuia sa fiti;

– macar o data in viata vi s’a spus fa tu numai sindicat si mai vedem noi;

– macar o data in viata ati simtit ca ar fi fost mai bine sa fi semnat si eu un angajament sau v’a venit sa reprosati asa ceva parintilor;

– macar o data in viata ati fost privit cu rautate ca nu ati zambit convingator la „gluma” cuiva anume;

– macar o data in viata ati inchis usa WCului si ati simtit ca va vine sa luati o pusca dar v’a fost mai la indemana un pumn de lacrimi;

– macar o data in viata ati vazut urcand pe scara ierarhica pe altii in timp ce dumneavoastra erati cufundati in a corecta greselile lor;

– macar o data in viata v-ati aflat intr-o situatie asemanatoare

si daca

– macar o clipa ati simtit fiori reci pe sira spinarii gandindu’va la Raluca Stroescu sau, cel putin, imaginandu’va ca ati fi putut fi sau ati putea ajunge in locul ei si

– vi se pare ca nimeni nu poate clinti mediocratia si ca vom ajunge si noi niste mediocri resemnati, atunci haideti sa facem ceva!

Macar (de exemplu) sa le bombardam serverele cu mailuri, intr’o zi, la ora precisa. Mailuri in care sa le spunem, verde in fata:

Ati cladit cultul mediocratiei pentru a va ridica ziduri de incompetenti in dosul carora sa va faceti jocurile cleptocrate!

Nu va mai vrem!

Sa’i facem sa ne auda. Sa le spunem tuturor: lui Traian, lui Calin, lui Mircea, lui Vadim, lui Felix, Bunicutei, lui Jiji (dar si lui Cristi Borcea si lui George Copos), lui Atilla Kerestoy, lui Vaca, lui Olteanu, lui Stolo, lui Flutur si tuturor populistilor neamului, lui Petrica si Silviei si Mioarei, lui Bombonel (cum era sa uit de el), lui Boc, lui Hrebe si lui Micky Le Bakshish, lui Agaton, lui Blaga si tuturor celor care au sudat si ocrotit fratia dintre oamenii legii si gainari, sa nu’i uitam pe generalii care au primit „actiuni” de la cei pe care trebuiau sa’i aresteze pentru a se retrage, apoi, in civilie cu pensii compensatorii astronomice, lui Ludovic Orban, lui CTP, lui Jack, lui Tatulici, lui Nistorescu, lui Mircea Sandu, lui Mitica Dragomir, cititoarelor de stiri de pe promptere, Florianei Jucan si lui Radu Budeanu, Elenei Udrea si tuturor cocosilor ei, tuturor celor in care am crezut si s’au dovedit prea marsavi sa recunoasca un angajament semnat in tinerete, tuturor semidoctilor din vietile noastre, si, pentru ca lista sigur nu e completa, tuturor celor pe care – o data, de doua ori, de tz ori – i-ati vazut punand umarul la nefericirea noastra prelungita si la drama Ralucai!

Tuturor: ajunge!

Daca nu le dam una peste ceafa vor trece pe langa aceasta intamplare trista cu aroganta sau scobindu’se in ureche caci mortu’ de la groapa nu se’ntoarce. Si la fel se vor purta cu noi toti caci, nu’i asa?, om fi noi multi da’ sigur suntem prosti.

Sau nu?

Anunțuri

Acțiuni

Information

9 responses

25 04 2007
ade

Da-ne adresele si sa vezi ce ii spam-uim 🙂

25 04 2007
popej27

Tata, si eu am avut parte de cele de mai sus da’ traiesc.

25 04 2007
anghel

Marinare, este o atitudine fatalista! toti traim, dar – parca – resemnati ca altfel nu se poate. Altfel nu se poate?

25 04 2007
ilinca

resemnati? nu’mi place cuvantul asta. sa’i fie rusine cui s-a resemnat!

25 04 2007
Festivalul national al linsarii, editia de primavara « Balkan Express

[…] Balkan Express Povestiri cu final neterminat. Just another unfinished weblog. « Raluca… […]

26 04 2007
popej27

Cine zice eu sint vreo specie de resemnat? 🙂

26 04 2007
Sprâncenatul

oameni buni, POPEJ27 NU ESTE RESEMNAT. si NU E marinar! si, mai ales, NU E SPECIE, este un MARE OM

28 04 2007
Ecologie umana

O floare pentru Raluca

Haideti cu toti pe data de 1 mai sa depunem o floare la sediul firmei E&Y pentru Raluca.

Trimite asta mai departe. Noua ne pasa
Pentru cei care nu stiu inca: sediul firmei E&Y se afla in la adresa

Forum 2000 Building, nr. 75
Strada Dr. N. Staicovici , Sector 5
Tel.: (40) 21 402 4000
Fax: (40) 21 410 4965

Cladirea se afla langa Casa Poporului, Statia de metrou Eroilor si apoi pe strada Doctor Staicovici in jos,(langa Arenele BNR) sau linia de autobuze 385.
Tot in acea cladire se mai gasesc firmele BANCA DI ROMA, RCS &RDS asta pentru identificare rapida!

30 04 2007
emir ciolan

inainte si dupa raluca

“Mai bine o mana plina de odihna decat doi pumni plini de truda si vanare de vant” – Ecleziastul

Moartea prin epuizare a Ralucai Stroescu, tanara care lucra pana saptamana trecuta ca manager de audit la Ernst & Young, va schimba intrutotul felul in care ne raportam la cariera si la viata personala. Indraznesc sa spun ca de-acum se va putea vorbi de un inainte si de un dupa.

Inainte nu puneam in balanta mirajul carierei de succes cu sacrificiile la nivel personal; inainte micile noastre reusite intime paleau prin comparatie cu reusitele profesionale, inainte functia si pozitia ierarhica ne defineau si ne epuizau ca oameni; inainte un curriculum vitae (la urma urmei, in latina inseamna cursul vietii) se reducea la cursul vietii profesionale, de parca o alta viata ar fi fost cu neputinta de inchipuit; inainte mii de tineri isi ruinau sanatatea pentru a-si consolida cariera cu ore suplimentare si nopti pierdute; inainte pletora de izbanzi profesionale abia de reusea sa mascheze pustiul interior; inainte conversatiile de dupa program erau acaparate, ca intr-un cerc vicios, de subiecte legate de job, de birou, de proiecte, de program si iar de program; inainte admiram un peisaj doar la rezolutia unui wallpaper de pe desktop si traiam in aer conditionat uitand sa respiram in aer liber; inainte lasam cartile de vizita sa vorbeasca noi ca despre un manager, un account, un director de resurse umane, un project manager, un director de marketing si asa mai departe.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: