Vacile nu cred in suspendare

20 04 2007

Daca inchideti sonorul televizorului veti vedea pe ecran cateva personaje, nu multe, cam aceleasi, gesticuland incrancenate sau cu un aer de indoielnica superioritate. Sau, poate, schimonosindu-se pana un rictus hidos ne spune ca oamenii vor sa para ironici.

Inchideti sonorul. Niste marionete.

Daca le smulgem canon-ul din microfon, raman sa isi miste falcile fara noima, ca niste cimpanzei ce molfaie ciunga ascultand manele la volanul unei masini pe care eu n-o s-o am niciodata si pentru ca amicul Gabi Enache are dreptate cand spune ca romanul a ajuns sa’si cumpere masina pentru vecini!

In schimb, s-ar putea sa auziti vocea adevaratei Romanii. Nu a celei ce diseca marunt niste gesturi politice pe care nu le intelege si se implica transpirata intr-o batalie care nu-i apartine si pe care nu o va castiga niciodata (au contraire). Ci vocea unora care au riscat totul mizand pe angajamentele asumate, in fata Uniunii Europene, de Romania, tara lor care le cele fidelitate si devotament, taxe si impozite, imparat si proletar, capa si spada, musca si fugi. Si care platesc primii vesela sparta de-a lungul acestui prelungit bairam cu mahmureala si b’a p’a ma’tii din sferele inalte ale puterii.

Un tanar maruntel si bine indesat ne intampina in poarta incintei in care se afla cateva dintre grajdurile renovate ale vechii ferme de stat comunist din Comisani. Asezata in vecinatatea ruinelor celorlalte mijloace fixe ale fostului IAS, crescatoria de vaci pentru lapte, cu aparatura sa computerizata de muls laptele, pare un mic OZN intr-o lume antedeluviana.

„In urma cu doi ani am vrut sa achizitionez o alta ferma dar nu s-a putut. Nu a fost loc pentru cei mici”. Si nici nu va fi, imi vine sa-i spun, aratandu-i cu tampla spre geamul unei incaperi in care un televizor se uita la biroul gol. Acolo se munceste la coada vacii, nu e timp de evenimente in derulare. Daca ceva s-a intamplat, se va afla si la Comisani in ferma cand informatia va fi cu adevarat importanta. Deocamdata, singurele care conteaza sunt vacile. „Am cumparat niste teren de la persoane fizice si am injghebat o mica ferma. Am inceput cu un program al guvernului dupa care am accesat doua programe SAPARD, in decurs de un an si trei luni, ambele”.

Mihai Caciamac, proprietarul fermei din Comisani, este, prin ceea ce a realizat, si un multiplicator de informatii referitoare la rosturile programelor comunitare de dezvoltare rurala dar si o dovada ca dincolo de teama de birocratie chiar exista o cale spre succes. Fermierul continua sa-i incurajeze si astazi pe cei ce stau pe ganduri. El s-a decis intr-un minut ca vrea sa lucreze, in acelasi minut a stiut si ce vrea si, in ce i-a mai ramas din acel minut, si-a zis sa-si joace cartea (cartea informatiei, cea care inseamna putere iar dincolo de zidruile fermei de la Comisani ar putea insemna, prin silogism, coruptie). Ehei, cu vreo doi ani in urma se intampla asta. „Numai ca, anul acesta, suntem, iata, in martie… ba nu, in aprilie iar banii de la fondurile structurale intarzie sa apara si nici proiectelor nu li s-a dat drumul. Ceea ce se intampla si astazi in tara zdruncina mult”.

Ca sa localizam temporal acest „astazi”, discutia cu Mihai Caciamac am avut-o in cursul serii de joi, 19 aprilie 2007, la o ora la care suspendatul presedinte al Romaniei era asteptat in Piata Universitatii. Irelevant, aici, la Comisani. Criza politica a redus la zero sprijinul statului pentru antreprenorii din agricultura. Asta e relevant. Mai corect spus, anul acesta, brusc, fara un avertisment prealabil, subventiile acordate fermierilor au atins pragul zero. „Daca trebuia sa dea sau nu, nu mai e treaba mea. Dar trebuia sa ne spuna in decembrie. Fiecare isi face un plan”. Cu atat mai frustrant cu cat „noua ne da undeva pana in 50 de euro iar afara… am vorbit saptamana trecuta cu un fermier francez – el are 345 de euro pe hectar”.

La Bucuresti se poarta discutii academico-finantiste sterile si se arunca acuzatii politicianiste pe tema capacitatii agricultorilor romani de a absorbi fondurile alocate Romaniei de Uniunea Europeana. Realitatea este, insa, alta: Bruxelles-ul a respins planul de masuri aplicabile in agricultura avansat de autoritatile romane iar fondurile structurale intarzie sa apara. Si, atunci? „Si, atunci tu trebuie sa inchizi. Sa vinzi tot. Sa duci la abator. Ramai dator la banci. Iti vine ca avalansa. Foarte, foarte, foarte multi fermieri vor inchide”.

Mulgatoarele computerizate torc molcom in ferma lui Mihai Caciamac din Comisani, judetul Dambovita. Pe Dambovita mai in jos se lasa seara. Vreme de talk-show-urilor. Nu multe personaje, cam aceleasi…

 

PS: varianta scurta, intre 13 si 15,  in FM, la 88,5.

Anunțuri

Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: