Sladjana i Dado – Njegde izvan planeta (Princesa – 1984)

Anul trecut, pe vremea asta…

ochelari de cal

nu plec urechea la bârfele trotuarului,
gurile rele se răcesc de pomană.
priviri indiscrete vorbesc fără cuvinte şi
te arată cu degetul.
în mintea mea se intersectează
babele satului.

eu,
catârul,
cred doar în mine,
în leacuri pe care le-am inventat
încăpăţânându-mă să trăiesc dincolo
de dureri
după ce mi-am izbit fruntea
în toate uşile de sticlă glisante
ale vieţii.

A streetcar named sorrow

Într’o zi ca oricare alta…

* e pur si muove.

* Aveam o sefa tanara, deschisa si tare pe pozitii.

* As vrea sa merg intr-o “Casa Surprizelor” pentru “oameni mari”, unde sa trebuiasca sa imi ridic mainile deasupra capului ca sa ajung la clanta

* Sigur ca ii mananca, altfel ar fi stat cu ea asa, pana mureau sau cheleau, fir-ar sa fie.

* Am plecat. Tineti-mi pumnii!

* o sa raman pana la calendele grecesti un lesbian umil.

* Cine doreşte să fie în echipă şi să meargă alături de noi este binevenit, cine nu se simte bine în această echipă şi nu doreşte să fie alături de noi poate să plece

* intr-un maxim moment de maximă inspiratziune floraro-artistica

* Acum, rămâne de aflat dacă “generos” înseamnă sub sau peste 1 milion €.

* Eu nu inteleg cum naiba de fiecare data de cate ori ploua, iluminatul public din Bucuresti se duce la fel cu apa.

* au descoperit la ce foloseşte apendicele: produce bacterii folositoare pentru intestine şi le protejează.

* apasati tasta 3 pentru DA si 4 pentru NU (scuze, era roşu în original)

* Numele meu de indian ar fi The One who drinks and eats with his friends for pleasure.

* japiţa de profesor venea in clasa si citea ziarul, ca apoi sa pretinda meditatii pentru a trece elevii clasa.

* acu fix un an, de ziua lu stefanescu si care nu mai am nr lui de telefon ca sa’l sun sa’i urez, ca daca azi, acu un an, era ziua lui, inseamna ca e si azi, anu asta, tot ziua lui, adica… are cineva nr lu stefanescu?

* later edit! Da, e albastru!

Ceasul lui Saddam, excavatorul lui Sloba

P’aia cu Rolexul lui Saddam scos la vânzare o ştiaţi. Dar p’asta, cu excavatorul care a dat jos comunismul la Belgrad?

Până pe 1 noiembrie puteţi licita, preţul de strigare fiind de şapte milioane de dinari (90.000 de euro).  E excavatorul care a forţat intrarea în televiziunea belgrădeană, nu mai funcţionează şi nici cauciucuri nu mai are, păstrând intacte urmele încercărilor poliţiei de a opri avansarea. Drept e că nu va da nimeni 90.000 de euro pe acest excavator pentru a săpa fundaţii. Dar dacă la Smithsonian se află primul saxofon al lui Bill Clinton, de ce nu s-ar găsi loc undeva şi pentru ultimul excavator al comunismului balcanic?

Iancule, maaaaaaaare…

Asta, Iancule, e pentru tine. Şi sa’mi spui dacă Doamne-Doamne şi-a tras Youtube. Să mă aştepţi cu o răchie şi un pachet de Buruchaga. Tre’să mai aibă p’acolo!